Se apropia vara și căldura începea deja să-și facă treaba. Pădurea, cel mai frumos și puternic vecin al nostru, o alina, însă, cu o adiere răcoroasă pe inserat și cu rouă proaspătă în fiecare dimineață. Pădurea are grijă de oamenii ce-i sunt aproape, de-am avea și noi grijă de ea…
               În fine, ca oameni gospodari ce suntem, ne puneam mințile la treabă, să vedem ce mai putem aduce bun și frumos și să bucuram sufletele și trupurile celor ce aveau să ne viziteze în scurt timp.

               Când te te răsfeți la soare și 25 de grade, este pe la coada listei  să cumperi pilote de iarnă, categoric, numai că am auzit noi, pe undeva, că înțeleptul face vara sanie și iarna car, și deh, încercăm sa fim în pas cu lumea.
               Nea Ioan, plăpumarul din sat, ne-a sfătuit fără vreo ezitare: „Faceți plăpumi duble, umplute cu lână, e cea mai bună alegere, adevăr va spun!”  Nea Ioan, pesemne, cunoscând nevoile oamenilor din sat, avea un pic de dreptate, știam și noi că lâna este un material  de preț; călduros, natural, antibacterian, lasă corpul să respire, nu se face cocoloașe și se poate spăla la nevoie. Numai că, vezi tu, noi aveam de-a face cu orășeni, oameni subțiri, pe care una-două ii strivește plapuma cea grea, indesată cu lână… Ba, mai mult, parcă nu prea se cuvenea să le arătăm că nu suntem oameni moderni, oricât am iubi noi tradiția.
Am mai întrebat câțiva specialiști si am primit sfaturi care mai de care mai trăznite, puf de pinguin, fibră de cocos, bumbac, sau fibre sintetice. Toate cu potrivirile și nepotrivirile lor…

Cum stăteam noi așa, nu putem spune abătuți, căci am zis,  era frumos afară, numai ce ne veni ideea sa o întrebăm și pe Baba Floarea, că nu de puține ori ne ajutase la greu.
         Baba ne primi șezând la umbra unui păr bătrân, ce-l avea dânsa în mijlocul curții, ne servi cu un păhărel de țuică de prună și ne intrebă, bucuroasă de oaspeți, care ne e necazul, căci, vezi tu, rareori vine omul la ea în ospeție la bucurii, mai mult când e la ananghie.
               Ne-a ascultat, ca de obicei, părând dusă în poveștile ce le va fi trăit ea în  lunga-i viață, și, după ce am terminat, ne-a zis așa:
 – Luați pene și puf de gâscă și umpleți plăpumile cu ele, dar cu băgare de seamă, umpleti-le bine și îndesat, nu cum am văzut eu la IKEA! Și să mai știți ceva, chiar de vor dormi doi oameni în același pat, soț și soție de pildă, să ii faceți fiecăruia plapuma sa, căci e lucru știut, noaptea, demonii crivățului și ai gerului se dezlănțuie asupra lor și în special asupra femeilor, și fac ca bietele suflete sa sufere de frig, furând adeseori plapuma de pe bărbat! „

        Zâmbirăm, ce sa facem, știam și noi cum e cu demonii aceștia, ei umblă chiar și la oraș, darămite La Țară! Dar rămânea de lămurit ceva…de unde sa luăm noi atâtea pene și fulgi de gâscă, păcatele noastre, că în tot satul doar Baba Floarea avea gâște frumoase, le știam, le păștea în poiană, chiar lângă noi…
               Baba aruncă o privire spre poiană, și porunci: „Sa veniți mâine pe inserat, cu un cocoș tânăr, de astă toamnă și cu un butoi de dud plin cu țuică de prună! Și acum plecați la treaba voastră, că am niște lucruri de făcut!”

Am plecat. Pe drum ne-am gândit că poate are ea vreo cunoștință pe undeva, ca era o femeie bătrână și văzuse multe la viața ei, o fi știind ea ceva să ne ajute…

               A doua zi, pe inserat, am bătut la poarta Babei Floarea și nu mică ne-a fost mirarea sa vedem, frumos înșiruite, douăsprezece plăpumi umplute bine și îndesat cu fulgi și puf de gâscă, albe și curate de ți-era și milă sa le atingi, nu alta!
Lacrimi de recunoștință ne-au udat obraji, nu oriunde găsești un suflet ca al Babei… I-am dat cocoșul tânăr și butoiașul de țuică de prună, am luat plăpumile, ne-am luat rămas bun și am pornit bucuroși spre casă, gândindu-ne la omul cu suflet bun ce era Baba Floarea…
În dimineața ce a urmat, mare ne-a fost încântarea ca în poiană, lângă caprele lui Tanti Maria sa vedem gâștele Babei Floarea, vii și nevătămate, grase și frumoase ca întotdeauna*. Mare ți-e minunea, Doamne!
Nu i-am mai spus, dar suntem siguri că știe, avem și plăpumi subțiri, de bumbac, pentru vară, căci La Țară vrem să fim pregătiți pentru orice!
Mulțumim Babă Floarea!

*Niciun animal nu a fost rănit în acest proces, doar minunile Babei au făcut să avem plăpumi minunate, cu fulgi și puf de gâscă. Chiar și perne la fel!
🙂
Afla mai multe despre Baba Floarea la 

https://www.facebook.com/BabaFloareaDinZigoneni/